Camp 2019: Jurnalul Mirunei

Campul de 5 ani ai Cabanei Scout, a fost o experiență de neuitat și unică.

Înainte sa merg în campul de vară, eram puțin speriată, că nu o să mă descurc, că nu o să fac bine, dar până la urmă mi-am zis că totul o să fie bine ! Eram in gară și i-am văzut pe toți cu un vibe foarte bun, în tren am vorbit ce facem la Ted’x și cum o luăm pe coajă de la liderul nostru Adi, dacă nu facem ceva :). Până la urmă au trecut cele 6 ore în tren + întarziere. Petre cu Adi si Gilbert au făcut un live pe facebook cum ne așteptau în gară, mâncând înghețată:(.

Am ajuns în gară și Adi ne filma, Petre ne lua în brațe și Gilbert ne făcea poze. Am intrat în clădirea din gară și Adi cu Petre ne-au urat bine am venit în campul de 5 ani al Cabanei Scout !

Adi a zis că exploratorii merg cu mașina până în camp și temerarii merg pe jos, deja stiam toți că e ceva putred la mijloc !

Ne-am pus bagajele în masina și am urcat, am mers până unde nu mai era șosea și acolo ne-au dat jos din mașini. Au zis că mergem noi pe cont propriu, că e drumul drept și că o să fie prima casă pe dreapta. Ne-am conectat la boxă și am mers pe drum, găseam case doar pe stânga și nu înțelegeam, ne gandeam ca poate a greșit Adi când a spus că e pe dreapta. Dar după 2 ore de mers pe drum, până la urmă am găsit casa pe dreapta si la poarta era Adi, Petre, Ada si Alumni, primindu-ne călduros (la propriu) 🙂 cu niște torțe și niște coronițe făcute din crenguțe de copac. Am jucat un joculeț dupa ce am intrat în camp ! Dupa aceea trebuia să alegem un număr și numărul respectiv reprezenta daca suntem o insula sau mari preoți/preotese, eu am fost marea preoteasă a apei (adică puteam o dată pe zi să cer cea mai caldă apă, care era în camp). Ne-am instalat corturile și am stat la foc pana au venit si ceilalți.

A doua zi, la catarg, fiecare patrulă trebuia să își facă strigătul, în fiecare zi trebuia alt strigăt ! Am plecat în hike, dupa ce am mâncat cereale cu lapte. Am urcat pe niște scări puțin șubrede, dar totuși au rezistat cu noi, am ajuns într-un sătuc mic, unde am văzut cațiva oamenii și o femeie bătrână care era fericită că mai vede niște chipuri noi și am vazut o școală gimnazială, ne-am dus la un om, care ne-a povestit din istoria satului și a casei lui și despre Băile Herculane.  Ne-a primit în casa lui și din puținul lui ne-a dat și brânză să mâncăm. Un câine zburda de fericire, că a văzut persoane noi, priveliștea era minunată. Am ajuns în camp și ne-am gospodărit pentru masă. De la 3 la 5 am avut primul meu planton cu Ana.

A treia zi am stat in camp, am mâncat si dupa aceea am avut un atelier de cercetășie avansată ținut de Porto si Ovidiu. Am învățat câteva lucruri noi și la sfarșit am făcut un joculeț.

A patra zi, ne-am pus costumele de baie pe noi și am mers să ne plimbam cu bărcuțele, am ajuns în larg și ne-am bătut cu apa, când ne-am întors ne-am jucat niște jocuri, am mâncat și ne-am întors în camp, am avut ședință cu Adi să vedem cine merge în hike-ul mare și cine stă în camp și la ora 7:00 suntem în picioare și la 8:00 plecăm.

A cincea zi, toți eram în fața cortului lui Adi și al lui Petre. La 7:00, am mâncat și Adi ne-a chemat la râu să vorbim, dar nimeni nu a luat în serios ce a zis, până la urmă ne-am adunat toți și a zis Adi că nu mai plecăm, că e prea târziu și eram toți triști, dar a venit dl Gigi, care a zis ca stie el un traseu, așa că am pornit la drum ! Am văzut locuri fașcinante și frumoase, zici că erau rupte din povești, peisajele. Am dat și de o turmă de cai, am ajuns in vârful muntelui și ne-am jucat, am făcut poze, am mâncat, toți eram foarte atrași de locul unde eram și nu ne venea să mai plecăm. Până la urmă ne-am întors în camp și dl Gigi ne-a povestit mai mult din întâmplările lui și au venit si părinții, seara ! Am stat toți la foc și am început să cântăm. A șasea zi am avut olimpiada, am avut niște concursuri interesante, până la urma patrula mea a caștigat, dar dupa aceea a mai fost o partajare să vedem cine caștigă. Trebuia doar o persoana si Ana a castigat.

A șaptea zi, era și ziua când eu cu Zaha, Dițu și Teo ne puneam promisiunea, înainte de toate am avut Ted’x și dupa am îngropat capsula timpului, am pus un fluier și o scrisoare, pe care o să le deschidem după 5 ani.După toate astea eu, Ditu, Zaha și Teo am mers cu Adi dupa apă și ne-a ținut puțin de vorbă, când ne-am întors, am fost legați la ochii și am fost duși, într-o seră unde, Adi ne-a luat separat pe fiecare dintre noi. Cuvintele pe care le-a zis Adi m-au făcut să am încredere mai multă în mine și să respect legile cercetașului. Am fost legați din nou la ochi și am fost duși undeva și când ne-au dezlegat tot ce era prin prejur era plin de gulguțe și a început o melodie si au dansat 4 temerare, totul a fost splendit, când m-am dus în față aveam multe emoții și după ce am primit camășa și eșarfa, aveam si mai multe. Parcă eram într-un vis, din care nu aș fi vrut să se termine !  Devenisem cercetaș oficial, nu mai eram aspirant, aveam propria eșarfă, un moment pe care nu pot să îl descriu. După promisiune am avut balul, ne-am pus cearceafuri pe noi :)) și trebuia să intrăm în personajele zeilor pe care i-am ales. Am avut niște probe, amuzante.

Ultima zi, la catarg, mă simțeam bine pentru  că aveam eșarfa la gât, dar eram triști toți că s-a terminat campul. Am ajutat să punem lucrurile la loc, am ajuns în gară am așteptat trenul și am plecat acasă, am ajuns pe la 23:34 și în gară am făcut strigătul Cabanei și dupa aceea ne-am luat rămas bun, până în toamnă, cand o să ne vedem din nou.

de Miruna, proaspăt explorator

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *